Welcome 2013! Please be AWESOME!!
http://www.youtube.com/watch?v=mObouU6xacs

Un miez de colt de vis

      Tin de un colt de vis pentru ca imi pare atat de dulce. Dau la o parte sute de coji si imi apare el, miezul apetisant, mai intens colorat decat orice am vazut pana acum in intreaga-mi existenta. Il studiez cu grija. E primul pe care il vad. Primul meu miez de colt de vis si as vrea sa devin una cu el intr-o secunda. Ii cer in repetate randuri sa renunte la jocul care pare a-i face o deosebita placere, jocul cu restul sufletului meu si sa se identifice cu mine. Refuza. Se indoaie tacticos in jurul mainii mele si imi sopteste, destul de incet, "poate maine..."

when it comes to love we're all just kids.

e chiar amuzant cum credem toti ca am crescut si cum speram ca de maine, de fiecare maine, sa fim mai maturi. ne mintim si ne spunem ca suntem mai intelepti cu fiecare zi si ca fiecare experienta ne maturizeaza. apoi, vine iubirea, ne loveste in fata sau, poate, pur si simplu ne strange suav in brate, neasteptat oricum si atunci suntem din nou copii, mai copii decat oricand, caci atat mintea cat si inima isi aduc aminte ce inseamna inocenta si naivitatea.

Sometimes the angels smoke, hiding it with their sleeves, and when the archangel comes, they throw the cigarettes away: that's when you get shooting stars.


lovely song...

Un stergar pe masa

Un strengar in casa

si ea..

O luna in fereastra

O pasare maiastra

si ea..

Chip livid de mort

Pierdut intr-un port

si ea..

Sunet in surdina

Piele alba fina

si ea..

Clipa infinita

Soapta nezidita

si ea..

O cat o iubea!

Un mort, un zmeu,

Un om, un zeu,

Era pictat

de ea.

It's kinda fucked up, isn't it? How all of a sudden, someone just wakes up and decides to never talk to you again. No reason. No explanation. No words said. They just leave you hanging like you never meant a shit to them...and what hurts the most is how they made it look so easy.

friend...

ma gandeam zilele trecute cat de usor ne alegem prietenii si cat de superficial. o privire, 30 de secunde maxim de contemplare a fiintei pe care vrem sa ajungem sa o numim prieten si gata. involuntar judecam fiecare gest si ne intrebam cat de mult ne seamana sau, din contra, cat de mult difera, in functie de ce avem nevoie in ziua in care ii intalnim pentru prima data. un zambet, un salut pe hol in drum spre laboratorul de chimie, o cafea amara bauta prea incet la o barfa despre nimicurile existentei de liceean si asta este. ajungem sa ne inchipuim ca vom fi legati pe viata de aceasta persoana printr-o prietenie care va strabate in lung si in lat lumea-ntreaga in imensitatea-i.

uneori dupa 2 3 saptamani, alte ori dupa 2 3 ani, cateodata dupa prea multe secrete, in urma multor greseli sau pur si simplu din lipsa de subiecte care sa necesite aprofundare incercam sa gasim alte persoane cu care sa ne-mpartim cafeaua amara... sau ne luam un ceai. asa ajung unii straini sa nu mai fie doar straini, ci persoane care iti stiu dedesubturile, si pe ale caror dedesubturi le sti, dar doar atat.

sper ca e clar ca in aceasta categorie cu siguranta nu intra acele persoane pe care, desi le-ai judecat de la inceput ca pe toti cunoscutii tai, ajungi sa vrei sa le cunosti si sa vrei sa te cunoasca pentru ca sti ca atunci cand vei avea nevoie, indiferent ca vei recunoaste sau nu asta, vor fi acolo. ei sunt acei prieteni pentru care nu conteaza cat de multe alte cafele ai baut cu altcineva sau cat de multe alte ceaiuri, acele persoane care cu cat te cunosc mai mult cu atat ajung sa te indrageasca mai tare . sunt acele persoane de care te leaga prietenii vechi care au suportat o gramada de mizerii si care inca sunt curate...