One day I'll walk the streets of Moscow again. Maybe then I will cary other memories in my heart and other feellings will be wraped around my soul, but for right now I know I will miss this experience and everything that came with her. I'll miss persons, places, activities and mostly I'll miss how I felt during this month. I'll miss the reasons for laughing, the reasons for walking miles around the city centre, the reasons for talking...
I'll miss you Moscow and I'm looking forward to seeing you again!

You'll always be my favourite "what if".

Inceput de iulie

   Tremura toata sub privirea lui arzatoare; nu era nevoie sa o atinga, era suficient sa o priveasca si ea stia ca se va intoarce exact de unde a plecat. Stia ca cei doi ochi caprui ii erau suficienti pentru a uita ca si-a propus sa uite, stia ca prezenta lui ii era suficienta pentru a ravasi amintiri pe care le credea de mult uitate, sentimente pe care le credea de mult pierdute.
Ar fi vrut sa ii spuna sa se opreasca,sa inchida naibii ochii aia caprui sau cel putin sa nu se mai uite intr-ai ei, ar fi vrut sa il vada plecat, ar fi vrut sa nu mai stie nimic e el asa cum el nu stia nimic de ea de cele mai multe ori.  Ciudat, vroia sa ii semene, sa nu ii pese.. ce fraiera, chiar credea ca poate! Ceea ce nu stia e ca in jocul asta crud nu ea conducea. Atat de dulce ii era amagirea, atat de confortabil abisul in care singura se arunca de fiecare data cand el se apropia incat ii era imposibil sa renunte.
   Dimineata ea va fi cea care va plange, ea va fi cea care va adauga amintirii in scrumiera curata de pe masa. El, isi va aprinde tacticos o tigara, va zambi stiind ca ea se gandeste la el si cel mai probabil va adormi la loc fara sa-si bea cafeaua, amintirea serii trecute ii este suficienta... pentru moment.

" Aseaza-ti capul unde vrei, dar pe umarul meu era locul ei.." ii spuse fetei in tricou verde. Ea, timida ca intotdeauna, i-a prins mana intr-a ei si i-a soptit usor : "Prea bine..", rezemandu-si capul pe pieptul lui. Nu vroia sa il lase sa plece, tragea prea tare de o iubire care nici macar nu exista. Se afunda atat de tare in fiecare gest prin care el incerca sa-i dovedeasca ca e pustiit, numai pentru a intelege cum ar putea sa-l aduca din nou la viata. Vroia sa o iubeasca, zambetul lui era dependenta ei. Stia ca nu ar fi trebuit sa fie asa, stia ca ar fi trebuit sa plece cat mai departe de acest suflet zdrentuit, dar nu putea... se ambitiona atat de tare si incerca cu fiecare farama a fiintei ei sa-l faca sa o iubeasca, pe ea in tricoul ei verde.
 

When you've given up, when no matter what you do it's never good enough, when you think that it could never get this hard... that's when you'll feel my kind of love.

I want you to make me love you more than I already do. I want you to never leave me missing you. I want you to smile when I text you, or when I say hy. I want you to hold my hand when we're walking home from a party. I want you to fell like home in my arms. Bassically, I want you to love me back.

Urmele de ruj visinu pe mucul de tigara din scrumiera neglijent abandonata langa cele doua pahare de cola unul jumatate plin si altul jumatate gol, urmele talpilor mici pe parchetul de altfel atent curatat, caldura locului de langa el si zambetul vinovat. A fost suficienta o privire pentru cei doi ochi caprui. Inca isi aduce aminte cum s-a ridicat incet de pe canapeaua veche i-a prins mana stanga intr-a lui si-a apropiat fata de a ei, s-a pierdut in caramelul ochilor ei pana cand buzele aspre si uscate au intalnit pielea fina si un pic amara a gatului ei. Ii stia parfumul, ii stia gustul, o stia si nu i-a fost greu sa ii gaseasca buzele moi. Ea s-a abandonat pentru o secunda in bratele lui pana cand a simtit gustul de tutun amestecat cu ruj...

I'm fine. I'm always fine, aren't I?

I made my home in between the pages of my books.

   Si te mai intreb inca o data, pentru ca ultima oara ai tacut, sau cel putin cuvintele tale asta au facut. Ce se intampla cu tot dorul acesta din noi? Unde se ascunde intr-un final, unde incape atat de mult dor? Cum il putem sufoca? De cate grame de iubire e nevoie pentru a absorbi fiecare litru de dor?
   Cum? Nu stii?ciudat... Parca aveai raspuns pentru orice, pentru orice gest, pentru orice cuvant rostit sau rasfrant in privire. M-am inselat atat de tare in privinta ta...  Acum oricat de tare m-as stradui, nu stiu cum sa fac sa dispara norul pufos in care te-am ascuns in capul meu, doar ca sa cazi intr-un sertar prafuit, dintr-un colt mai intunecat al mintii mele.Vreau sa incetez sa-mi definesc anumite sentimente prin tine. Vreau sa dezgolesc orice cuvant de orice sens pe care l-am asociat candva cu tine...

     Te-am ascuns in umbra inimii mele si nu am lasat lumea sa ajunga la tine. Ti-am faurit un alt univers complet ca sa nu ai cum sa-ti motivezi plecarea. Nu te-am lasat sa mori insetat in zilele toride de vara, ti-am dat sa sorbi din iubirea mea. Nu ti-am lasat sufletul tanjind dupa mancare, te-am lasat sa musti cu patos din sufletul meu. Vroiai sa dansezi, iti faceam loc intr-un colt si zgariam cu unghia vinilinurile vechi pana cand sunete perfecte iti mangaiau timpanul. Iti doreai sa citesti, scrijeleam pe peretii negri ai trupului meu cuvinte dulci amestecate cu amaraciunea cafelei de langa ele. Visai sa zbori, imi rupeam fara sa stau pe ganduri aripile si le lipeam sufletului tau. Te-as fi pastrat mereu in umbra inimii mele si as fi rupt bucati din mine ca sa te pot intregi, as fi mers dupa nori si as fi implorat ingeri sa imi dea bucati din ei ca sa te intregesc si daca nu mi-ar fi dat as fi rupt bucati din ei si te-as fi reconstruit, daca ai fi ramas in umbra inimii mele.